O, Isuse al meu, ești deja mort! Iar eu, stând în Inima ta, încep deja să mă bucur de roadele copleșitoare ale Răscumpărări tale... Cei mai mulți necredincioși se apleacă cu reverență înaintea ta, bătându-și pieptul și, ceea ce nu au făcut înaintea Trupului tău viu, fac acum în fața Trupului tău neînsuflețit. Natura se tulbură, soarele se întunecă, pământul se cutremură, elementele resimt și par să ia parte la moartea ta forte dureroasă. Îngerii, cuprinși de admirație și de iubire, coboară cu miile din Cer, te adoră, te recunosc și te confirmă ca adevăratul nostru Dumnezeu... O, Isuse al meu, chiar și eu unesc adorația mea cu a lor, și îți ofer recunoștința mea și întreaga iubire a sărmanei mele inimi.
Dar văd că Iubirea ta nu este deplină și pentru a ne da un semn încă și mai sigur, permiți ca un soldat să se apropie de tine și cu o suliță să-ți despice Inima, făcându-te să verși ultimele picături de sânge și apă închise încă în ea. O, Isuse, n-ai vrea Tu să permiți ca această suliță să rănească chiar și inima mea? Ah, da, aceasta să fie sulița care să rănească dorințele mele, gândurile mele, bătăile inimii mele, voința mea, și să-mi dea Vrerea ta, gândurile tale și întreaga ta viață de iubire și de sacrificiu!
Inimă a lui Isus al meu, rănită de această suliță, oh, purifică toate sufletele, oferă un refugiu tuturor inimilor, o odihnă tuturor celor dezamăgiți! Aceasta este rana din care Tu faci să iasă Biserica, iubita ta Mireasă; de aici Sacramentele, de aici viața sufletelor. Iar eu, împreună cu Preasfânta noastră Mamă, rănită cumplit în Inimă, vreau să ispășesc ofensele, abuzurile, profanările care se fac împotriva Bisericii tale Sfinte. În virtutea acestei răni și din iubire pentru Maria, Mama noastră preadulce, te rog să-i închizi pe toți în Inima ta preaiubitoare și să-i protejezi, să-i aperi și să-i luminezi pe Păstorii Bisericii tale.
O, Isuse al meu, după moartea ta sfâșietoare și foarte dureroasă se pare că eu nu ar trebui să mai am viață proprie, ci trebuie să-mi regăsesc viața în Inima ta rănită. Astfel încât, orice lucru aș vrea să fac, o voi lua mereu din această Inimă Divină... Nu voi mai da niciodată viață gândurilor mele, dar, dacă viață vor vrea, le voi lua pe ale tale. Nu voi mai da niciodată viață vrerii mele, dar, dacă viață va vrea, voi lua Voința ta Preasfântă. Nu va mai avea niciodată viață iubirea mea, dar, dacă viață va vrea, voi lua ca viață, Iubirea ta... O, Isuse al meu, toată Voința ta este a mea; aceasta este Voința ta, aceasta este vrerea mea.
Isuse al meu, ne-ai dat ultima dovadă a dragostei tale: Inima ta este sfâșiată, altceva nu îți rămâne de făcut pentru noi. Și iată că deja se pregătesc să te dea jos de pe Cruce; iar eu, după ce am pus totul în tine, ies afară și, împreună cu discipolii tăi dragi, vreau să înlătur cuiele din picioarele și mâinile tale Preasfinte și, în timp ce eu îți înlătur cuiele, Tu pironește-mă toată în tine.
Isuse, după ce te-au dat jos de pe Cruce, prima care te-a primit în brațele sale este Mama ta îndurerată și în brațele sale capul tău străpuns cu blândețe se odihnește... O, dulce Mamă, nu mă desconsidera, lasă-mă în compania ta și fă ca, împreună cu tine, chiar și eu să pot oferi ultimele îngrijiri iubitului meu Isus. Dulce Mama mea, este adevărat că Tu mă întreci în iubirea și în delicatețea cu care îl atingi pe Isus al meu, dar eu voi încerca să te imit în modul cel mai bun posibil, pentru a-l satisface în toate pe adorabilul Isus. De aceea pun împreună cu mâinile tale Preasfinte pe ale mele și extrag toți spinii care îi înconjoară capul, vrând să unesc profundele mele adorații cu ale tale...
Cerească Mamă, deja apropii mâinile de ochii lui Isus al meu, pentru a șterge sângele coagulat, care într-o zi dădeau lumină întregii lumi, iar acum sunt întunecați și stinși. O, Mamă, mă unesc cu tine să-i sărutăm împreună și să-i adorăm profund... Văd urechile lui Isus al meu îmbibate de sânge, strivite de palme și sfâșiate de spini. O, Mamă, să punem adorațiile noastre înăuntrul acelor urechi care nu mai aud și care atât de mult au suferit, pentru a rechema atât de multe suflete surde și îndârjite la vocile Harului. O, dulce Mamă, văd fața ta îndurerată și înlăcrimată uitându-se intens la Fața adorată a lui Isus. Unesc durerea mea cu a ta; să-i îndepărtăm împreună noroiul și scuipăturile care l-au deformat și să adorăm acea Față a Maiestății Divine, care îndrăgostea Cerul și Pământul și care acum nu mai dă semne de viață... O, dulce Mamă, să-i sărutăm împreună gura, acea gură Divină care cu suavitatea cuvântului său a atras la Inima sa atât de multe suflete. Mamă, cu însăși gura ta vreau să sărut acele buze învinețite și însângerate și să le ador profund.
O, dulce Mama mea, împreună cu tine vreau să sărut și să sărut din nou Trupul adorabil a lui Isus al meu, rănit în întregime; pun mâinile mele într-ale tale, pentru a pune la loc acele bucăți de carne care atârnă și a le adora profund... O, Mamă, să sărutăm acele mâini creatoare, care au făcut atât de multe minuni pentru noi, iar acum sunt străpunse, încovoiate, deja reci și înțepenite din cauza morții. Să închidem în aceste sfinte răni soarta tuturor sufletelor; Isus, înviind, le va găsi puse aici de către tine și nici unul nu se va pierde. O, Mamă, să adorăm împreună aceste răni profunde, în numele tuturor și împreună cu toți.
O, Cerească Mamă, văd că te apropii să îi săruți picioarele sărmanului Isus... Cât sunt de sfâșiate aceste răni! Cuiele au îndepărtat o bună parte din carne și piele și greutatea Preasfântului Trup le-a sfâșiat groaznic. Să le sărutăm împreună, să le adorăm, ca oamenii, atunci când merg, să simtă pașii lui Isus care îi urmează de aproape și să nu îndrăznească să-l ofenseze.
Văd, o, dulce Mamă, că îți întorci privirea către Inima adorată a lui Isus... Ce vom face în această Inimă? Tu mă vei învăța, Mamă, mă vei înmormânta în Ea, mă vei închide cu piatra mormântului și, depozitând aici înăuntru inima și viața mea, voi rămâne ascunsă până în veșnicie. Dă-mi iubirea ta, Mamă, pentru a-l iubi pe Isus, și durerea ta, pentru a implora pentru toți și pentru a ispăși orice ofensă care se va aduce acestei Inimi!
Amintește-ți, o, Mamă, când îl vei înmormânta pe Isus cu mâinile tale, că și eu vreau să fiu înmormântată cu El, pentru a putea învia cu El și cu tot ceea ce este al său.
Iar acum, un cuvânt pentru tine, dulce Mama mea. Te compătimesc foarte mult și, cu toată revărsarea sărmanei mele inimi, aș vrea să reunesc toate bătăile de inimă, dorințele, viețile oamenilor, și să ți le aduc în act de compătimire și de iubire. Te compătimesc în profunda durere pe care ai suferit-o, văzându-l pe Isus mort, încoronat cu spini, sfâșiat de biciuiri și de cuie; văzând acei ochi care nu te mai privesc, acele urechi care nu mai ascultă vocea ta, acea gură care nu îți mai vorbește; văzând acele mâini care nu te mai îmbrățișează, acele picioare care nu te lăsau niciodată și care, chiar de la distanță au urmat mereu pașii tăi...
Vreau să-ți ofer însăși Inima lui Isus plină de iubire, pentru a te compătimi așa cum meriți și pentru a oferi o alinare cumplitelor tale dureri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu